Da, nu as vrea sa schimb nimic. Aproape nimic. La ce sa ma schimb ? M-am obisnuit prea mult cu mine asa cum sunt ca sa incerc sa ma schimb. In esenta, oare o schimbare ar insemna de fapt o schimbare ? Adica, nu cred ca exista schimbari in esenta genetica, primara si definitorie a lucrurilor, exista doar tranzitii de stare, forma si aspect. Lucrurile, si cu atat mai mult, oamenii, in esenta lor indestructibila, nu se pot schimba, iar metamorfoza este un mit, un termen inventat pentru a defini o notiune nu mai putin inventata.
Da, nu vreau sa ma schimb. Oricat de neasteptate si violente ar fi fluctuatiile vietii mele, intr-o relativitate absoluta cu universul care ma inconjoara, voi ramane acelasi suflet de copil camuflat sub masti zambitoare. Copilul din mine este cel care va trai vesnic, sfidand absolutul iubirii. Nimic nu se pierde, totul se transforma. Totul se transforma, dar totul ramane acelasi. Iar eu am doar un suflet de copil, care refuza sa creasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu